Cum montam o alarma auto

In ultimul timp, au aparut pe piata foarte multe modele de alarme auto.. incepand de la 1 milion pana la 6-7 milioane lei.
Dintre alarmele cu pret redus (1,5-2 milioane), eu prefer alarma Eaglemaster CL-5100T, in general, alarmele produse sub numele Eaglemaster...
La http://www.spot.ro gasim:


Alarma (alarmele) se compun din unitatea de coamnda (cu microcontroler), senzor de soc (cu una sau 2 nivele de activare), 2 telecomenzi, mufe cu fire...
Prima grija, dupa achizitionarea alarmei este locul de amplasare al unitatii de comanda, senzorului de soc si firelor... deoarece trebuie facute legaturi din tabloul de sigurante, este indicat ca unitatea sa fie montata in bord (Dacia, Oltcit, Skoda) sau in porbagaj fata (Volkswagen 130x)... accesul la ea trebuie sa fie destul de greu de realizat... pentru senzorul de soc, este indicat sa se probeze mai multe locuri... el trebuie montat pe o zona metalica (fara burete de absorbtie socuri): stalp, podea.. intr-un loc cat de cat accesibil, pentru a putea face si ulterior reglaje pentru pragurile de declansare... soc de intensitate mica si de intensitate mare... (se recomanda o reglare, astfel incat alarma sa sesizeze doar incercari de patrundere/atingere a masinii, nu si zgomote de masini, etc)
Unitatea centrala are prevazute 2 gauri pentru prinderea cu suruburi sau holsuruburi....
Majoritatea alarmelor auto aparute au incorporat si modulul de inchidere centralizata (partea de comanda)..
In general, desi producatorii sunt diferit, se respecta culorile..

Mufa alimentare alarma:
- negru: masa (minus);
- rosu: plus permanent (prin siguranta sau nu);
- galben: plus dupa contact;
- verde: "contacte" usi
- maro: claxon
Mufa comanda inchidere centalizata: negru, verde, roz, alb, mov, portocaliu.
Pentru o comanda directa a actuatoarelor (motoraselor), schema "clasica" este: alb si negru la masa, roz si portocaliu la plus (permanent), iar verde la verde(al actuatorului), respectiv mov la mov.
Mufa senzor soc: de obicei, mufa cu 4 contacte... exista mufa corespondenta cu 4 fire si mufa in celalt capat care se introduce in mufa senzorului de soc.
Mufa LED: mufa 2 contacte.. idem ca la soc
Mufa RESET/PROGRAMARE: nu toate alarmele au prevazut acest buton
Pe modulul principal mai exista un compartiment in care se gasesc, de obicei, jumper-i (strapuri) care seteaza timpul de actionarea al actuatoarelor, timp d eintarziere lumina, etc.
Alarmele au un fir de comanda care sesizeaza punera la masa a unui contact (se folosesc cele din usi si unele suplimentare)...
Pentru a avea o masina (cat de cat) protejata, este nevoie sa se monteze "contacte" si la usile din spate, porbagaj spate si capota... pentru aceasta, pe langa montarea fizica a push-butoanelor este destul de mult de lucru la "tragerea" firelor... care se unesc impreuna.. cel mai simplu mod de observare a starii contactelor este aprinderea sau nu a becului plafonierei (care trebuie pusa pe pozitia de aprindere la deschiderea usilor)... daca acest lucru deranjeaza (topire plastic protector) este indicat sa se monteze un bec de putere mica (2W) intre plus si pinul de comanda al alarmei.. sau a unui LED si unei rezistente de 1K...
PS: la masinile Daewoo Tico si Matiz... datorita rezistentei foarte reduse a partii superioare a usilor, care se pot rupe/indoi foarte usor, se recomanda montarea unor "contacte" suplimentare in partea superioara a stalpului...pentru usile fata
O schema de conectare gasim la http://www.digitalworld.ro/produse/830/img/i_1889ed32.jpeg



Luam cazul acestei scheme (care difera un pic)...si descriu modul cum s-ar conecta aceasta alarma
Mufa principala:
- rosu(red): se conecteaza direct la baterie sau in tablul de sigurante, unde exista plus permanent;
- galben/verde(yellow/green): se conecteaza dupa contact sau in tabloul de sigurante, unde apare tensiune la punerea contactului (cea care duce la bobina de inductie);
- negru(black): se conecteaza la carosrie (masa).. cred asta e cel maigreu de facut :-D
- maro(brown): se conecteaza la plusul goarnei (rosu)... bineinteles ca minusul (negru) goarnei se leaga la caroserie (masa)
- verde(green): se conecteaza la un contact suplimentar...
- alb(white): se conecteaza la contactele usilor, capotelor (cum s-a descris mai sus);
- albastru/alb(blue/white): se conecteaza la contactul de frana;
- gri(grey): aici apar 2 fire de gri, care se conecteaza la pozitii (sau semnalizari);
Mufa pentru inchiderea centralizata:
- negru(black): se conecteaza la masa;
- alb(white): se conecteaza la masa;
- portocaliu(pink): se conecteaza la plus permanet;
- rosu(red): se conecteaza la plus permanent;
- verde(green): se conecteaza la firul verde al actuatorului (la firele verzi ale actuaoarelor);
- mov(purple): se conecteaza la firul mov al actuatorului (la firele mov ale actuaoarelor).
Se conecteaza mufele de la senzorul de soc, LED si butonul de RESET.
Dupa cum se observa, nu s-a montat releul de decuplare a circuitului bobinei de inductie.. acel "antifurt"...
Schema de conectare a alarmei Eaglemaster CL-5100T este:


Daca se doreste si folosirea modulului de inchidere centralizata al masinii.. schema care functioneaza bine este urmatoarea:


Cat mai curand, articolul se va imbunatati, cu poze si text....

Inlocuire becuri de bord

iind in "era tehnologiei" putem face un mic tunning la instalatia de bord, care consta in inlocuirea becurilor de bord (1,2W/12V) cu LED-uri (montate pe o bucata de cablaj de test, impreuna cu rezistenta de limitare a curentului, o bucata de fir si un papuc auto "tata", pentru a pastra modul de conectare original). 


Schema "becului" va fi:


Pentru alte tipuri de LED-uri calculul e asemanator, pe un LED albastru (cel mai de efect si mai scump) caderea de tensiune e de 3,2V...pe unul verde este cam 2,5V, etc..

Interesting stuff: CONDENSATOARE

Interesting stuff: CONDENSATOARE

CONDENSATOARE

Condensatorul este o componenta de circuit care alaturi de rezistor este utilizata frecvent in circuitele electronice.
Daca unui condensator ii este aplicata o tensiune continua U acesta se va incarca cu o sarcina Q ,raportul dintre cele doua marimi sarcina Q si tensiunea U este o marime constanta caracteristica pentru condensatorului ;acest raport se numeste capacitatea condensatorului. C=Q/U
Unitatea de masura pentru capacitate este faradul F utilizandu-se in mod frecvent submultiplii sai:
1uf=10^-6 ;1nF=10^-9; 1pf=10^-12F
Un condensator este alcatuit din doua armaturi metalice intre care se afla un dielectric.

Parametrii condensatoarelor


Principalii parametrii ai condensatoare sunt :

- capacitatea nominala Cn[F] reprezinta valoare capacitatii condensatorului care trebuie realizata prin procesul de fabricatiesi care este inscrisa pe corpul acestuia .
- toleranta t este exprimata in procente si reprezinta abaterea maxima a valorii reale a capacitatii fata de valoarea nominala .
- tensiunea nominala Un[V]este tensiunea continua maxima sau tensiunea alternativa eficace maxima care poate fi aplicata continuu la terminalele condensatorului in gama temperaturilor de lucru
- rezistenta de izolatie Riz este raportul dintre tensiunea continua aplicata unui condensator si curentul care-l strabate la un minut dupa aplicare tensiunii
- rigiditatea dielectrica reprezinta tensiunea maxima continua pe care trebuie sa o suporte condensatorul un timp minim (de obicei un minut ) fara sa apara strapungeri
- intervalul temperaturilor de lucru (Tmin-Tmax)reprezinta limitele de temperatura intre care condensatorul functioneaza un timp indelungat.


Clasificarea condensatoarelor

Condensatoarele se pot clasifica dupa mai multe criterii :natura dielectricului,domeniul de frecventa,tipul constructiv,domeniul de utilizare.
Din punct de vedere constructiv exista:
- condensatoare fixe care isi mentin constanta valoarea capacitatii pe intreaga perioada de functionare
- reglabile sunt mai numite semireglabile ,ajustabile sau trimere sae caracterizeaza prin faptul ca capacitatea lor poate fi modificata in limite reduse
- variabile sunt condensatore ca caror capacitate poate si trebuie sa fie modificata frecvent intre anumite limite relativ largi (de ex. condensatoarele de acord pentru radio)
In functie de natura dielectricului condensatoarele pot fi :
- dielectric gazos (aer,vid)
- dielectric lichid (ulei mineral sau de transformator,rar fabricate si utilizate)
- dielectric solid organic sau anorganic au ca material dielectric sticla ,mica, materiale ceramice iar cu dielectric solid organic hartie ,pelicule sinrtetice nepolare (polistiren ,teflon, polipropilena,politetraflouretilena) si pelicule sintetice polare (poliepolieftlentereftalat, policarbonat,rasinapoliamidica)
- dielectric pelicula de oxizi metalici au dielectricul dintr-o pelicula de oxid (Al2O3, Ta2O5, TiO2 ) cei mai utilizati fiind oxizii de aluminiu si tantal


Simbolizarea si marcarea condensatoarelor

• a: condensator in general
• b: condensator in general simbol tolerat
• c: condensator de trecere
• d: condensator de trecere simbol tolerat
• e: condensator de trecere simbol nestandardizat
• f: condensator electrolitic
• g: condensator electrolitic simbol tolerat
• h: condensator electrolitic simbol nestandardizat
• i: condensator variabil
• j: condensator variabil simbol tolerat
• k: condensator semireglabil
• l: condensator semireglabil simbol tolerat

Condensatoarele sunt marcate in clar sau prin culori(inele ,benzi ,puncte)prin simboluri alfanumerice sau cod literal.
Indiferent care este sistemul de marcare carcacteristicile ce se inscriu pe corpul con sunt:
In mod obligatoriu pe orice tip de condensator:
Capacitatea nominala
toleranta valrii nominale
In mod obligatoriu pe unele tipuri de cond :
polaritatea bornelor
terminalul conectal la armatura ext
tensiunea nominala
coeficient de temperatura al capacitatii

Codul numeric pentru marcarea capacitatii nominale este format din trei cifre. Primele doua reprezinta cifrele semnificative a capacitatii, iar a treia este factorul de multiplicare.

Simbolizarea , marcarea ,clasificarea si modul de conectare al condensatoarelor - Modul de conectarea a condensatoarelor

Conectarea condensatoarelor intr-un circuit se poate face in seria , paralel si mixt .
Pentru fiecare tip de conexiune a condensatorilor va rezulta un condensator ce va avea o capacitate echivalenta .
La conectarea in serie a mai multi condensatori condensatorul echivalent va avea o capacitate echivalenta data de formula :
1/Ce = 1/C1 +1/C2 +…..1/Cn

In cazul in care condensatorii sunt conectati in parallel , capacitatea condensatorului echivalent va fi calculata utilizand formula:
Ce=C1+C2+C3+……+Cn

Calculul capacitatii condensatorilor conectati in conexiune mixta se face prin gruparea condensatoarelor in functie de cum sunt conectati ( serie , parallel ) si calcularea capacitatii acestora pana la reducerea la un singur condensator cu o capacitate echivalenta .
C1 , C1 , C3 , Cn reprezinta condensatoarele valoarea capacitati condensatoarelor iar Ce reprezinta valoarea capacitatii echivalente .

Dioda semiconductoare

ioda semiconductoare este un dispozitiv electronic cu doua borne de acces realizat dintr-o jonctiune pn. Partile componente si simbolul diodei sunt prezentate in figura de mai jos.de la semiconductorul p catre semiconductorul de tip n dioda conduce in sens direct , avand o rezistenta mica curentul electric trece usor prin ea . In sensul opus de la conductorul de tip n la conductorul de tip p (sens invers) dioda prezinta o rezistenta electrica mare conducand rau curentul electric .Caracteristica electrica tensiune-curent a unei jonctiuni pn cuprinde doua domenii distincte :

Caracteristica de polarizarea directa care este caracterizata de tensiunea de deschidere si rezistenta dinamica. Tensiunea de deschidere reprezinta valoarea tensiunii la care dioda incepe sa conduca curentul electric(tensiunea minima de polarizare) si depinde de tipul diodei
Caracteristica de polarizare inversa este caracterizata prin acaeea ca la variatiile mari ale tensiunii de polarizare curentul prin dioda este neglijabil. Tensiunea de polarizare inversa la care curentul prin dioda creste brusc se numeste tensiune de avalansa.
Dupa functiile pe care le indeplinesc diodele pot fi de mai multe tipuri :
a)Diode semiconductoare care sunt utilizate in schemele de redresare.
b)Diode stabilizatoare de tensiune (zener)Aceste diode sunt destinate sa functioneze in regiunea tensiunii de strapungere cu masuri de limitare a curentului astfel incat fenomenul sa nu fie distructiv.
c)Dioda varicap sunt destinate sa functioneze in regim de polarizare inversa .La variatii mici ale curentului si tensiunii in jurul punctului de functionare ele se comporta ca o capacitate variabila cu pierderi neglijabile.
d)Dioda de comutatie ;dioda de detectie sunt asemanatoare cu diodele redresoare numai ca frecventa de variatie a semnalului aplicat este mult mai mare precum si timpii de de trecere(comutatie)a diodelor din zona de blocare in zona de conductie si invers sant foarte mici .
Diode redresoare sunt utilizate la sunt utilizate pentru redresarea curentului electric alternativ .
Parametri acestor diode sunt:

-tensiunea inversa repetitiva maxima admisa
-curentul mediu redresat (curentul mediu la care poate fi solicitata dioda)
-caderea de tensiune in regim de polarizare directa la un curent dat
-rezistenta termica
Diodele de comutatie
Sunt de obicei diode de putere mica care au timpul de comutatie foarte mic,fiind utizate la comutarea rapida a unor semnalela mixarea unor semnale de RF etc..
Diodele varicap prezinta capacitati diferite in functie de tensiunea cu care sunt polarizate .Denumirea diodei provine de la VARIable CAPacitor.pe o jonctiune pn polarizata invers se acumuleaza un numar de sarcini electrice care este in functie de tensiunea de polarizare astfel rezultand capacitatea echivalenta:
C=C0/(1+1.5VR)^n ,unde :
C0 reprezinta capacitatea jonctiuniifara polarizare exterioara
n este egal cu 0.33...0.75 care depinde de tehnologia de fabricatie a diodei
Dioda zener sunt diode a caror tensiune inversa la borne este aproape constanta cand lucreaza in regim de strapungere
Diodele zener datorita caracteristici lor de curent tensiune se utilizeaza ca si stabilizatoare de tensiune.
Principalii parametri principali ale diodelor zener sunt:
- tensinea nominala de stabilizare
- rezistenta dinamica in domeniul de stabilizare
- curentul maxim admisibil
- puterea disipata
- coeficientul de variatie a tensiunii stabilizate cu temperatura
Dioda Gunn functioneaza prin efectul gunn ,adica prin aparitia unor oscilatii de foarte inalta frecventa la trecerea unui curent printr-un semiconductor omogen.necesitand tensiuni de alimentare nu foarte mari ele pot produce oscilatii cu o frecventa de pana la 20-30GHz la o putere de 10-100mW.
Dioda impatt functioneza in zona de avalansa producand producand oscilatii cu o frecvaenta de pana la 100GHz in domeniul micru undelor avand un randament de pana la 10 %. Aceste dispozitive sunt utilizate in generatoare de microunde care sunt inglobate in diverse aplicatii ca:radare,receptoare de telecomunicatii,sisteme de navigatie ,etc.
Dioda shottky are o tensiunea de deschidere si timpul de comutatie foarte mici ,putand fi utilizate in in diverse aplicatii la frecvente de ordinul sutelor de Mhz.

Simbolizarea , marcarea si modul de conectarea al rezistoarelor


Rezistoarele sunt componente pasive de baza in aparatura electronica reprezentand un numar mare din numarul pieselor care alcatuiesc un aparat electronic.
Ele sant de forme si dimensiuni variate ,find de tipuri diferite :
rezistoare ,potentiometre termistoare ,varistoare.
Dupa natura curentilor de care sunt strabatute rezistoarele pot fi :
- rezistoare de curenti slabi
- rezistoare de curenti tari
Dupa tipul constructiv exista:
- rezistoare fixe , a caror rezistenta este stabilita din procesul de fabricatie ramanant constanta pe intreaga perioada de functionare.
- rezistoare variabile a caror valoare poate fi modificata intre anumite limite in timpul functionarii avand in vedere efectuarea unor operatii de reglaj. Rezistoarele variabile pot fi potentiometre sau semireglabile Dupa elementul conductor care realizeaza functia de rezistor rezistoarele se impart in:
-rezistoare de curenti slabi care pot fi eliculare ,bobinate,si de volum.
O categorie speciala a rezistoarelor de curenti slabi o reprezinta rezistoarele neliniare care se impart in:termistoare,varistoare,fotorezistente. Rezistoarele de curenti tari pot fi :
-turnate din fonta
-stantate din tabla
-spiralizate din benzi metalice
Parametri rezistoarelor

Principalii parametri care caracterizeaza un rezistor sunt :
- rezistenta nominala Rn care reprezinta valoarea rezistentei care trebuie realizata prin procesul tehnologic si care este inscrisa pe corpul rezistorului .
-toleranta t este exprimata in procente si reprezinta abaterea maxima admisibila a valorii reale R a rezistentei fata de valoarea nominala Rn.
Puterea de disipatie ,Pn(exprimati in wati) si tensiunea nominala ,Un reprezinta puterea electrica maxima si respectiv tensiunea electrica maxima ce se pot aplica rezistorului in regim de functionare indelungata fara a-i modifica caracteristicile.
Uzual ,pentru a-i asigura rezistorului o functionare cat mai indelungata ,puterea disipata de rezistor in circuit este bine sa fie mai mica decat 0.5Pn.
Puterile nominale standardizate ale rezistoarelor sant:
0.05,0.1,0.125,0.25,0.5.,1,2,4,6,12,16,25,40,50,10 0W

Rezistoarele sunt reprezentate conventional printr-o serie de simboluri care sunt ilustrate in figura de mai jos.

• a: rezistor,semn general
• b: rezistor,semn tolerat
• c: rezistor, semn nestandardizat
• d: rezistor cu rezistaenta variabila
• e: rezistor cu contact mobil
• f: rezistor cu contact mobil cu pozitie de intrerupere
• g: potentiometru cu contact mobil
• h: potentiometru cu contact mobil,semn general
• i: potentiometru cu ajustare predeterminata
• j: rezistenta cu doua prize fixe
• k: sunt
• l: element de incalzire
• m: rezistor cu rezistenta neliniara dependenta de temperatura (termistor)
• n: rezistor cu rezistenta neliniara dependenta de temperatura,semn tolerat(termistor)
• o: rezistor cu rezistenta neliniara dependenta de tensiune (varistor)
• p: rezistor cu rezistenta neliniara dependenta de tensiune, semn tolerat (varistor)

Marcarea rezistorilor poate fi realizata prin mai multe metode :
- cu ajutorul unui cod format din niste benzi colorate (codul culorilor)
- cu ajutorul literelor
- cu ajutorul unui cod alfanumeric



Exemple de rezistori

Conectarea rezistorilor se poate face in circuit se poate face in mai multe feluri :
in serie , parallel si mixt .
Pentru fiecare dintre aceste conexiuni ale rezistori-lor se va rezulta o rezistenta echivalenta care va fi calculate in mod diferit pentru fiecare tip de conexiune .
La conectarea in serie a mai multori rezistori rezistorul echivalent va avea rezistenta data de urmatoarea formula :
Re= R1 + R2 + R3 + ….. +Rn

Unde Re reprezinta rezistenta rezistorului echivalent iar R1 , R2 , R3 , Rn reprezinta rezistenta specifica rezistorilor respectivi .
In cazul conectatii rezistorilor in parallel , rezistenta rezistorului echivalent va fi calculat utilizand formula urmatoare :
1/Re = 1/R1 + 1/R2 +1/R3 + ……1/Rn

Pentru calculul rezistentei rezistorului echivalent in cazul in care rezistorii sunt conectati in conexiune mixtase va utiliza formulele de mai sus ( cea pentru conectarea serie si cea pentru conectarea paralel a rezistori-lor ) .
La calculul rezistorului echivalent rezistorii se vor grupa in functie de modul in care sunt conectati , calculandu-se rezistenta echivalenta pana la calcularea valorii rezistorului echivalent .

Dispozitive optoelectronice

Dispozitivele optoelectronice reprezinta elemente care transforma energia radiatiilor luminoase (sau a altor radiatii din spectrul invizibil) in energie electrica sau invers .

Celula fotovoltaica

Reprezintaun dispozitiv optoelectronic care nu necesita alimentarea de la o sursa de tensiune exterioara ,ea generand o anumita tensiune atunci cand este iluminata. valoarea tensiunii care este masurata pe o asemenea celula care nu este conectata intr-un circuit poarta denumirea de tensiune de circuit deschis si are o variatie pronuntata la iluminarri mici,iar curentulcare strabate terminalele celulei in timpul unui scurtcircuit poarta denumirea de curent de scurtcircuit si are o variatie pronuntatacu cat iluminarea este mai puternica. Cu cat aria unei celule este mai mare estecua tat curentul se scurcircuit este mai mare .
Daca in aplicatii dorim sa utilizam curentul unei astfel de celule se vor utiliza rezistori de sarcina mici ,iar daca dorim utilizarea tensiunii rezistorul de sarcina trebuie sa aiba o valoare mare. valoarea curentului des scurtcircuit depinde si de lungimea de unda a luminii(culoarea)care lumineaza fotocelula.

Fotorezistorul

Acestea au proprietatea de a-si modifica valoarea rezistentei electrice sub actiunea fluxului luminos intr-un circuit care contine un astfel de dispozitiv alimentat de la o sursa de de tensiune constanta ,curentul va creste odata cu iluminarea fotorezistorului.

Fotodioda

Din punct de vedere a structurii fizice fotodiodele nu difera fata de diodele obisnuite.Fotodioda este constituita insa dintr-o jonctiune pn de constructie speciala , astfel sa faca posibila incidenta razelor de lumina in domeniul zonei de difuzie a acesteia. in functionarea normala jonctiunea pn este polarizata invers cu ajutorul sursei externe E . Incidenta razelor de lumina in zona de difuzie determina o crestere a curentului invers .

Fototranzistorul

Aceste a ca si tranzistoarele bibpolare sunt formate din trei zone numite colector ,baza emitor , zona sensibila la lumina formand o jonctiune baza colector . Spre deosebire de fotodiode fototranzistoarele realizeaza si o amplificare a curentului fotoelectric. Fluxul luminos are rolul curentului de baza de aceea fototranzistorul nu este prevazut cu terminalul pentruu baza. In circuite fototranzistorul se monteaza in circuit in conexiune emitor comun ,polarizarea facanduse ca si la tranzistor ,emitorul la potentialul negativ iar colectorul la potentialul pozitiv pentru un tranzistor npn.

Led-urile

Diodele electroluminiscente(LED-Light Emmiting Diode)se bazeaza pe fenomenul invers fotodiodei.Culoarea luminii emise depinde de semiconductorul utilizat .LED-urile pot fi folosite ca indicatoare numerice sau indicatoare optice pe panourile aparatelor. LED-ul emite lumina intr-o anumita banda foarte ingusta de lungimi de unda care este caracteristica unei anumite culori. Pentru LED-uri RGB, se poate fi un singur LED cu trei structuri (Red/Green/Blue) incorporate care sunt comandat pe trei linii separate de comanda a culoarii, sau un 'punct luminos", compus din structuri LED rosu/verde/albastru distincte. Prin comanda separata a fiecarei culori din cele trei se obtin peste 16 milioane de nuante (principiu care este utilizat si in monitoarele cu led-uri .

Optocuploare

Aceste saunt ansamble de LED-uri si receptoare luminoase(fotodiode ,fototranzistoare) montate intr-o capsula comuna opaca .Aceste dispozitive au o gama larga de aplicatii ele putand inlocuii releee putand izola parte de forta de partea de comanda in sistemele automate si in multe alte aplicatii. Intr-un astfel de dispozitiv se transmit intr-un singur sens de la intrere la iesire. Parametri care caracterizeaza un cuplor sunt ; - tensiunea de lucru care este diferenta de potential intre emitator si receptor
- factorul de transfer in curent care este egal cu raportul dintre variatia curentului la iesire si variatia curentului la intrare
- timpul de rspuns

Tranzistorul (definitie, caracteristici, tipuri)

Tranzistoarele reprezinta cea mai importanta clasa de dispzitive electronice deoarece au proprietatea de a amplifica semnalele electrice.
Denumirea de tranzistor provine de la cuvintele din limba engleza Transfer-Rezistor.
Tranzistorul este un dispozitiv semiconductor de circuit realizat in general din doua jonctiuni pn avand trei terminale .Exista mai multe tipuri de tranzistori in functie de modul de realizare , cum ar fi : tranzistoare bipolare,tranzistoare cu efect de camp ,unijonctiune ,etc.
in general tranzistoarele se construiesc din materiale semiconductoare (germaniu sau siliciu) avand in componenta lor trei regiuni numite baza ,emitor si colector.
Tranzistorul bipolar


Este constituit din doua jonctiuni pn dispuse in succesiune pnp sau npn In functie de terminalul comun intre intrare si iesire se pot distinge trei moduri de conectare a tranzistolului in circuit : cu emitor comun ,baza comuna ,colector comun.In aplicatii cel mai frecvent este utilizat montajul cu emitor comun. Pentru caracteristica sa de functionare este necesar ca in fiecare moment sa fie cunoscute ase marimi caracteristice ale sale :trei curenti (de baza,emitor ,colector) trei tensiuni(emitor-baza,colectorbaza colector-emitor) punctul ce are ca coordonate cele sase marimi de mai sus reprezinta punctul static de functionare al tranzistorului .
tranzistorul poate fi montat in circuit dupa unul din modurile aratate mai jos In oricare din aceste trei conexiuni fundamentale se pot observa prezenta a doua "porti" una de intrare unde este aplicat semnalul care trebuie prelucrat si una de iesire in care se optine semnalul prelucrat.
Una din cele trei borne ale tranzistorului este conectata la abmele porti si este folosita ca punct de referinta.Astfel exista trei moduri de conectare baza comuna(BC),emitor comun(EC),colector comun(CC).



Clasificarea tranzistoarelor bipolare dupa puterea disipata


Tranzistoare de putere mica sunt incapsulate in plastic sau metal si nu se monteaza pe radiator avand o rezistenta termica mai mare decat 15°/W
Tranzistoare de putere sunt incapsulate in plastic sau metal si se monteaza pe radiator avand o rezistenta termica mai mare decat 15°/W

Clasificarea trenzistoarelor bipolare dupa frecventa de lucru

Tranzistoare de joasa frecventa sunt pot fi utilizate pana la o frecventa de 100Khz
Tranzistoare de frecventa inalta sunt utilizate la frecvente mai mari de 100Khz (in RF,circ de comutatie ,etc)
Parametri principali ai tranzistoarelor


Valorile maxime absolute
reprezinta valorile a caror depasire in timpul functionarii pot produce defectarea tranzistorului

Acestea sunt:
-tensiunile maxime intre terminale(Vce,Vce,Vbe)
-Curentul maxim de baza si colector(Ic max,Ib max)
-Puterea maxima disipata
-Temperatura maxima a jonctiunii

Caracteristici electrice

Caracteristici electrice statice sunt utilizate pentru determinarea punctului dtatic de functionare in cc si pot fi impartite in:

a)caracteristici de blocare(definesc parametri specifici starii de blocare):
-Vcb-Icb jonctiunea baza colector polarizata invers ,ar emitorul este in gol
-Vce-Ice jonctiunea colector baza polarizata invers iar intre baza si emitor se conecteaza un rezistor
-Vceo -Iceo baza este in gol,intre emitor si colector se aplica o tensiune astfel ca jonctiunea jonctiunea baza colector sa fie polarizata invers
-Veb-Ieb colectorul este in gol iar jonctiunea emitor baza este polarizata invers
-Vcex-Icex jonctiunile baza colector si emitor baza polarizate invers.
-Vces-Ices emitorul este in scurt circuit jonctiunea colector baza este polarizata invers
b)caracteristici de conductie (definesc parametrii specifici starii de conductie):
- hfe reprezinta castigul static in curent si este egal cu raportul dintre curentul de colector si curentul de baza la o conexiune colector emitor
hfe=Ic/Ib
-Vbe(de deschidere) reprezinta tensiune abaza emitor care este necesra obtinerii curentului de colector dorit la o tensiune colector baza data .
-Vce saturatie reprezinta tensiune colector emitor pentru un raport al curentilor de colector si baz amai mic decat castigul static la acel curent de colector. Pentru ca acesta sa fie cat mai mic Tensiunea Vbe de deschidere trebuie se fie cat mai mare.
-Vbe saturatie reprezinta tensiunea baza emitor ce apare la un raport al curentilor de colector si baza ce corespunde zonei de saturatie a caracteristicilor de iesire.
c)caracteristici de semnal mic definesc parametri de functionare in ca. la un nivel al semnalului care nu depaseste 26mV .

Integrate - Redresoare de tensiune (mono si dubla alternanta)

Pentru alimentarea in curent continuu a unor circuite electronice este necesara utilizarea unor circuite redresoare sau utilizarea unor acumulatori ( baterii , pile electriice ) .
Fata de circuitele redresoare acumulatorii ( bateriiile ) au un avantaj datorita portabilitatii pe care o ofera si lipsa componentelor curentului alternativ .
In majoritatea surselor ( redresoarelor ) de tensiune sunt utilizate transformatoare de tensiune ( pentru “cobararea “ tensiunii de retea la o tensiune mai mica ) care este apoi redresata , filtrata si stabilizata pentru a se obtine o sursa stabilizata corespunzatoare .
Prin redresarea tensiunii alternative se obtine o tensiune continua pulsatorie . Pentru ca tensiunea obtinuta dupa redresarea sa fie cat mai liniara se utilizeaza un filtru de netezire si un circuit de stabilizare pentru eliminarea componentelor alternative astfel incat tensiunea obtinuta sa fie o tensiune continuua nepulsatorie cu o valoare constanta .

Filtrul de netezire utilizat poate fi filtru capacitiv , inductiv sau rezistiv .
Circuitele redresoare pot fi :
Circuite redresoare mono alternanta
Circuite redresoare dubla alternanta
Cele mai simple redresoare sunt cele mono-alternanta cu o dioda ( ca si in schema de mai jos ) . Utilizand acest tip de redresor se obtine o tensiune continua cu o singura polaritate .

Dioda este deschisa doar cand tensiunea din anod este pozitiva ; permitand trecerea alternantelor pozitive (dioda fiind blocata la trecerea alternantelor negative ) .Un alt tip de circuit redresor este cel dubla alternanta cu diode si priza mediana ca si in schema de mai jos .

Cel mai utillizat tip de circuit redresor este cel dubla alternanta cu diode in punte ( sau cu punte redresoare ) care este prezentat in schema de mai jos .

Alegerea tipului de diode utilizate in circuitele redresoare se face in functie de curentul maxim necesar pentru sarcina adica diode redresoare respectiva ( sau puntea redresoare utilizata ) trebuie sa suporte un curent maxim mai mare decat curentul maxim cerut de sarcina.